{"id":852,"date":"2025-05-22T11:36:52","date_gmt":"2025-05-22T11:36:52","guid":{"rendered":"https:\/\/nou.cnscb.ro\/?page_id=852"},"modified":"2026-05-18T09:57:34","modified_gmt":"2026-05-18T09:57:34","slug":"cronologie","status":"publish","type":"page","link":"https:\/\/nou.cnscb.ro\/en\/cronologie\/","title":{"rendered":"Cronologie"},"content":{"rendered":"
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t
\n\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\n
\n
<\/div> \n
19 martie 1851<\/div><\/div>
<\/i><\/div>
<\/div>

Domnitorul Barbu Stirbey a aprobat prin edict domnesc \u00eenfiintarea unui \\\"Pensionat Domnesc de Demoazele\\\". \u0218coala nou-\u00eenfiin\u021bata este destinat\u0103 fiicelor unor demnitari, care se distinseser\u0103 \u00een serviciul public \u0219i c\u0103rora, statul, drept recunoa\u0219tere \u0219i recompens\u0103, le asigur\u0103 \u00een mod gratuit buna educa\u021bie a odraslelor. \u00centre primele 13 bursiere care \u00eencep cursurile \u00een 1852, remarc\u0103m nume celebre ale vremii ca fiica lui Scarlat Ghica, fiicele logofe\u021bilor Florescu \u0219i Iancu Ralet, Marghiloman, Lahovary, Leurdeanu, Cre\u021beanu.<\/p><\/div><\/div><\/div>

20 noiembrie 1852<\/div><\/div>
<\/i><\/div>
<\/div>

\u0218coala a fost deschis\u0103 oficial. Am\u00e2narea de mai bine de un an se datoreaz\u0103 c\u0103utarii unei cl\u0103diri adecvate pentru noua institu\u021bie, \u00eenzestrarii ei, select\u0103rii personalului \u0219i numirii directoarei primei scoli de fete infiin\u021bat\u0103 de stat<\/p><\/div><\/div><\/div>

Din 1864 <\/div><\/div>
<\/i><\/div>
<\/div>

Este transformat\u0103 \u00een \u0219coala secundar\u0103 de cinci ani. Prima directoare a fost Ana Iacobsen a c\u0103rei \u021bar\u0103 de origine era Rusia. Astfel este pus\u0103 piatra de temelie a actualei \u0218coli Centrale, \u0219coala ce va deveni \u00een timp echivalenta feminina a liceului Sf. Sava, \u00eentemeiat cu trei decenii mai devreme.P\u00e2na la 1890 c\u00e2nd parintele arhitecturii rom\u00e2ne\u0219ti, Ion Mincu, construie\u0219te actualul edificiu al \u0218colii Centrale, aceasta i\u0219i schimb\u0103 gazdele: Casa lui Manuc, Casa Turnescu, unul dintre palatele familiei Ghica, pe strada numit\u0103 \" a Pensionatului\/Pensionului \", de langa Col\u021bea .<\/p><\/div><\/div><\/div>

In 1890<\/div><\/div>
<\/i><\/div>
<\/div>
  • \u00a0Ion Mincu construie\u0219te actualul edificiu al \u0218colii Centrale<\/li>
  • Cursurile re\u00eencep abia \u00een\u00a0septembrie 1918<\/b>, dupa ce \u00een iernile anilor 1917 \u0219i 1918, \u00eentegul mobilier din lemn servise drept combustibil iar materialul \u0219tiin\u021bific (instrumente \u0219i colec\u021bii \u0219tiin\u021bifice), cu exceptia bibliotecii disp\u0103ruse.<\/li><\/ul><\/div><\/div><\/div>
    In 1924 <\/div><\/div>
    <\/i><\/div>
    <\/div>
    • \u0218coala Central\u0103 capat\u0103 noua denumire de \u0218coala secundar\u0103 de Fete, gradul doi internat iar \u00een 1928 cea de Marica Brancoveanu, so\u021bia domnitorului Constantin Br\u00e2ncoveanu.<\/li>
    • Dup\u0103 ce la conducerea \u0219colii se perind\u0103 foste eleve precum Chrisanta Romniceanu \u00eentre 1912-1927, Scoala Centrala are drept director pe Maria, sotia scriitorului \u0219i avocatului Barbu \u0218tefanescu-Delavrancea.<\/li>
    • \u00a0<\/li><\/ul><\/div><\/div><\/div>
      \u00centre 1916-1918<\/div><\/div>
      <\/i><\/div>
      <\/div>
      • \u00cen timpul ocupa\u021biei germane \u0219i austriece, \u0218coala Central\u0103 este transformat\u0103 \u00een spital \u0219i apoi devine sediul po\u0219tei.<\/li><\/ul><\/div><\/div><\/div>
        1928<\/div><\/div>
        <\/i><\/div>
        <\/div>
        • \u00a0La ini\u021biativa directoarei Elena R\u0103dulescu-Pogoneanu \u0219i \u00een prezen\u021ba principesei Elena, mama viitorului rege Mihai, a principesei Olga a Greciei, a reprezentan\u021bilor Pre\u0219edintelui Consiliului de Ministri \u0219i a Ministrului Instruc\u021biunii Publice, s-au serbat 76 de ani de la \u00eentemeierea \u0219colii. Este astfel recunoscut\u0103 activitatea febril\u0103 \u0219i fructuas\u0103 a \u0218colii Centrale.<\/li>
        • Dup\u0103 pensionarea directoarei Elena R\u0103dulescu-Poganeanu, la conducerea \u0219colii vine pentru aproape un deceniu, Elena Malaxa, care cu sprijinul financiar al so\u021bului s\u0103u a \u00eentreprins lucr\u0103ri de modernizare \u0219i consolidare, corpul de cl\u0103dire amenajat \u00een incinta ca locuint\u0103 pentru directoare devenind biblioteca cu sali de lectura pentru profesoare \u0219i eleve, s\u0103lii mari de festivit\u0103\u021bi fiindu-i asigurat\u0103 ie\u0219irea spre actuala strada Jean Louis Calderon. Tot sub conducerea doamnei Elena Malaxa \u0219coala isi recapata vechiul nume de dinainte de 1924, nume inscriptionat pe frontispiciu de Ion Mincu, Scoala Centrala de Fete.<\/li>
        • \u00a0<\/li><\/ul><\/div><\/div><\/div>
          In 1948<\/div><\/div>
          <\/i><\/div>
          <\/div>
          • Autoritatile comuniste interzic Elenei Malaxa dreptul de a profesa. Urmeaza o perioada neagra nu numai pentru Scoala Centrala, devenita pe rand Liceul de Fete nr. 10, \u0218coala Medie nr. 1, \u0218coala Medie nr. 10, \u0218coala Medie Mixta Zoia Kosmodemianskaia, Liceul de Fete nr. 10 Zoia Kosmodemianskaia, Liceul real-umanist Zoia Kosmodemianskaia, Liceul de filologie istorie Zoia Kosmodemianskaia, ci pentru intreaga cultura romana.<\/li><\/ul><\/div><\/div><\/div>
            Dupa 1948<\/div><\/div>
            <\/i><\/div>
            <\/div>
            • Comuni\u0219tii i\u0219i impun sistemul de \u00eenv\u0103t\u0103m\u00e2nt restrictiv.<\/li><\/ul><\/div><\/div><\/div>
              1953<\/div><\/div>
              <\/i><\/div>
              <\/div>
              • Marcheaza transformarea Liceului in Scoala Medie nr. 1, data de la care, pina acum, liceul functioneaza ca liceu mixt<\/li><\/ul><\/div><\/div><\/div>
                \u00centre 1954 si 1956<\/div><\/div>
                <\/i><\/div>
                <\/div>
                • Liceul se nume\u0219te \u0218coala Medie nr. 10.<\/li><\/ul><\/div><\/div><\/div>
                  Anul 1956<\/div><\/div>
                  <\/i><\/div>
                  <\/div>
                  • Marcheaz\u0103 momentul din care, pentru 46 de ani, \u0219coala va purta numele de \"Zoia Kosmodemianskaia\" - mai int\u00eei - \u0218coala Medie Mixta \"Zoia\", apoi Liceul de Fete nr. 10 (1965 - 1968).<\/li><\/ul><\/div><\/div><\/div>
                    1968 - 1976<\/div><\/div>
                    <\/i><\/div>
                    <\/div>
                    • \u0218coala se va numi simplu Liceul nr. 10. Directoare va fi: Georgeta Vasile (1969 - 1975).<\/li><\/ul><\/div><\/div><\/div>
                      \u00centre 1977 - 1989<\/div><\/div>
                      <\/i><\/div>
                      <\/div>
                      • Numele \u0219colii devine: Liceul de Filologie-Istorie \"Zoia Kosmodeminaskaia\". In perioada 1975-1984 directoare este Mioara Zdrafcovici (1975 - 1984).<\/li><\/ul><\/div><\/div><\/div>
                        \u00centre 1984 - 1989<\/div><\/div>
                        <\/i><\/div>
                        <\/div>
                        • Directoare este Georgeta Smeu<\/li>
                        • Modelul sovietic de organizare este preluat \u0219i de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt: durata de 10 ani, sistemul de notare de la 1 la 5 (1952-1957), cenzurarea unor lucrari ce nu erau conforme cu ideologia partidului. Vremuri mai \u00eensorite apar abia odat\u0103 cu politica de \u00eendepartare de Moscova a lui Gheorghe Gheorghiu-Dej.<\/li>
                        • Inteligen\u021ba \u0219i curajul unor directori ca Mioara Zdravcovici a f\u0103cut ca liceul s\u0103 poat\u0103 sa\u0103rbatori \u00een 1977, \u00eemplinirea a 125 de ani de existen\u021b\u0103. Spectacolele, simpozioanele, conferin\u021bele \u0219i scrierea unei monografii a liceului a prilejuit reunirea vechilor elevi si profesori ai liceului. Aceast\u0103 aniversare nu ar fi fost posibil\u0103 f\u0103r\u0103 sprijinul tuturor profesorilor \u0219i f\u0103r\u0103 apelul f\u0103cut la istorie (trei decenii de la instaurarea comunismului in Romania , 60 de ani de la r\u0103scoala \u021b\u0103ranilor din 1907).<\/li>
                        • \u00cen timpul dictaturii lui Nicolae Ceausescu, \u0219coala trebuie s\u0103 se conformeze ordinelor vremii \u0219i dispune de dou\u0103 ateliere, unul de confectii textile si unul de cusut covoare, ambele situate \u00een strada Dervari.<\/li>
                        • \u00a0<\/li><\/ul><\/div><\/div><\/div>
                          In 1990<\/div><\/div>
                          <\/i><\/div>
                          <\/div>
                          • \u00cen urma schimb\u0103rilor politice ce au \u00eenlaturat regimul comunist, liceul \u00ee\u0219i recap\u0103ta numele \u0219i devine Scoala Centrala. Incepand din 1990, fostul Pension Domnesc de Fete si-a luat denumirea de \u0218coala Central\u0103, iar Directoare va fi p\u00e2na \u00een 2008 Svetlana Bodnara\u0219, Gheorghe Chirpereanu \u00een 2008, iar din 2009 este Directoare Norocica Maria Cojescu.<\/li><\/ul><\/div><\/div><\/div><\/div>\n
                            <\/div>\n <\/div>